toate refulările
mi se înghesuiră în visul ăsta
scăfârlia
soarelui pieptănată cu breton
pândeşte după
corpul meu
disimularea se
piteşte între stomac şi fiere
o senzaţie de
amăreală când sorbii lumina
mă intrebi din
vis dacă e dimineaţă
somnul se sparge
rece şi ud
neliniştea îmi
inundă intunericul
să ne urcăm
deasupra plămânilor
să respirăm
sacadat
să mai plutim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu